sâmbătă, 25 decembrie 2010

Romania to host a high-power laser, an investment with European funds


                  Minister of Education Daniel Funeriu announced on Wednesday that Romania will host in Magurele, close to Bucharest, a high-power laser, a project representing an investment of 280 million lei from European funds, and whose construction was approved by the Executive . 
     Today we have approved a note on the construction at Magurele, Ilfov County, of the Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics facility, for research in the field of laser and the nuclear physics, in the framework of the European research infrastructure dedicated to extreme light. Basically, it is a very important step forward in the construction of this laser infrastructure, which is the largest scientific research project ever conducted in Romania', Funeriu highlighted.
 
     According to the Minister, the hosting of the respective laser at Magurele does not suppose the existence of any danger, and the actual completion is envisaged in a five-year period.
 
     Every time when a new facility is constructed, it can have a very large array of uses. Today, we can not say with certainty that this laser can be used, or will be used to neutralize the nuclear waste. This laser will be used exclusively for research and if scientific research will lead to the conclusion that it could be used otherwise, at that moment we will have to take a decision to this end', said Funeriu, asked if the laser will be also used to neutralize nuclear waste.
 







http://www.actmedia.eu/2010/12/10/top+story/romania+to+host+a+high-power+laser,+an+investment+with+european+funds+/31109

duminică, 19 decembrie 2010

2. Viata

    Dar, dintre toţi înaintaşii săi, Ioan Oteteleşanu este persoana care s-a remarcat îndeosebi atât ca om politic, ca reprezentant de seamă al protipendadei bucureştene a sfârţitului de secol XIX, dar mai ales ca filantrop. Din anul 1795, când se naşte, şi până în 1838, când devine director al Salinelor, nu se ştiu prea multe despre pregătirea sa intelectuală. Ocupă, aşadar, în perioada 1838-1841 funcţia de director al Salinelor, timp în care îşi sporeşte averea pe care o moştenise de la familia sa, prin arendarea sării.
    În anul 1865 ocupă o importantă funcţie în Guvenul lui Cuza, aceea de ministrul de finanţe, până în anul 1866.
    Despre viaţa de familie ne istoriseşte Gheorghe Crutzescu; astfel, acesta ne spune  că „...pe la jumătatea veacului (al XIX-lea), vornicul Iancu Oteteleşanu trăia fericit în casele sale de pe Podul Mogoşoaiei (astăzi Calea Victoriei) cu soţia sa Safta, născută Câmpineanu (sora lui Ion Câmpineanu, familea descendentă din neamul Cantemirilor). Pe la 1860 însă, nemaifiind tânăr, dar atunci sunt patimile mai grele, s-a îndrăgostit nebun de o domnişoară pe care o cunoştea de când era copilă, Elena Filipescu, fiica lui Iancu (Iancu Filipescu - logofăt şi vistiernic). Când Safta şi-a dat cu nespusă durere seama că nuci timpul nici nici depărtarea nu pot stinge văpaia din sufletul sotului ei, s-a hotărât să divorţeze, ca să nu-i strice fericirea”
    Cei 30 de ani pe care Safta i-a petrecut alături de fostul său soţ, au făcut-o sa accepte un mare compromis, anume să locuiasca cu noua soţie a lui Iancu în casă, îngrijind de acesta în continuare, fapt aflat de la acelaşi G. Crutzescu care scrie: „... în 1861, noua soţie intră în casa din podul Mogoşoaiei. Dar Safta iubea intr-atât pe fostul ei bărbat, încât nu a avut tăria să-l părăsească cu totul şi se mută alături de el, în căscioara din curte... În fiecare zi de la Dumnezeu venea să-l vază, vedea de casa lui şi îl ingrijea dacă era bolnav. Şi nu mai era nimic ciudat în această purtare a ei, căci Safta şi cu Elena se împăcaseră în faţa Maicii Preciste, la Sărindar, şi atunci au trait în prietenie şi întru dragostea lor pentru acelaşi bărbat.”

luni, 13 decembrie 2010

1. Radacinile



Ioan Ottetelesanu face parte dintr-o familie boierească venită în zona Olteniei de astăzi înainte de formarea stului medieval Ţara Românească (eveniment datat în 1290-1330). Această familie îşi avea domeniul pe care îl stăpânea în judeţul Vâlcea, în localitatea Otetelis, localitate după care membrii familiei îşi iau numele de Otetelişanu. Otetelişenii se răspândesc aproape pe întreg teritoriul Ţării Româneşti şi acced tot mai mult în funcţii publice. Astfel, Radu de la Otetelis şi Stroe de la Otetelis sunt spatari aproximativ în anii 1550 respectiv 1640.

Primul dintre membrii vechii familii boiereşti care adoptă ca nume de familie forma Ottetelişanu este Vlad, spătar pe la 1665, formă pe care o foloseşte în menţionarea numelui său în toate documentele.
Fii lui Vlad Ottetelişanu, Udrea, Matei, Dragomir şi Radu ocupă şi ei demnităţi precum cele de logofăt sau postelnic. Mare vornic este şi Preda Ottetelişanu pe la 1790 iar în perioada stăpânirii habsburgice (dupa 1718), Ilie Ottetelişanu ocupă, deasemenea, demnitatea de mare vornic în deistrictul Doljului. În jurul anului 1783, Şerban Ottetelişanu, este mare culcer şi ispravnic şi pe la 1880 Barbu Ottetelişanu este mare culcer.
Pe lângă aceste demnităţi importante ocupate de membrii familiei, se inscrie şi cea militară; în Războiul de independenţă din 1877, Petre Ottetelişanu se distinge ca şi comandant al unei unităţi militare.

joi, 9 decembrie 2010

Cel mai mare laser


             Astazi, o9.12.2o1o, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, Marius Enachescu, a anuntat faptul ca Romaniei îi revine rolul construirii în campusul Stiintific de pe Platforma Magurele, in cadrul Proiectului ELI (Infrastructura de Lumina Extrema), unui adevarat complex de lasere de mare putere si acceleratori de particule, oferind posibilitati unice de a explora pentru prima data in istorie o noua frontiera a stiintei – cel la care fizica nucleara se intalneste cu fizica laserelor si fizica materialelor.




http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/cel-mai-puternic-laser-ar-putea-fi-construit-in-romania-4972607

miercuri, 8 decembrie 2010

Ioan Ottetelesanu


Nu sunt multe informatii despre Ioan Ottetelesanu (1795-1878).
Acesta provine dintr-o straveche familie Ottetelesanu, cu radacini in judetul Valcea, localitatea Otetelis, formata aproximativ in secolul al XV-lea din boieri de rang inalt. Familia, prin Ioan Ottetelesanu, cumpara de la familia Cantacuzino mosia Magurele.
Ioan Ottetelesanu a fost ministru de finante in perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza iar prin afacerile cu ocnele de sare se imbogateste, ulterior, inainte de moartea sa, lasa mostenire, prin testament, sotiei sale “Elena, nascuta Filipescu... toata averea miscatoare”.
Prin acelasi testament “facut in Bucuresti astazi noua-spre-zece martie, 1876”, sustine I. Ottetelesanu, “intreaga mea avere va servi la facerea unui institut de fete romance, carora li se va da crestere si educatie de bune mume de familie, fara pretentie sau lux”.

luni, 6 decembrie 2010

Institutii

    


      1. Intrarea principala in Institutul de Fizica Atomica 


  


     3. Intrarea in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor






4. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor




   



  5. Intrarea principala in Liceul teoretic
  "Horia Hulubei"










6. Liceul Teoretic "Horia Hulubei"

Multumiri

Prin acest post doresc sa-i multumesc d-lui secretar al Primariei Magurele, domnul Gheorghe Marin, pentru sprijinul acordat in scopul documentarii atat despre localitatea Magurele cat si despre familia Ottetelesanu.

vineri, 3 decembrie 2010

Primaria

Intro

Nu stiu cat de cunoscut este orasul Magurele, insa, in functie de timpul pe care il voi avea la dispozitie pentru aceasta activitate, voi incerca sa il descopar si celor interesati.
    Cum am ales aceasta localitate?
    In anul 2006 am cumparat un teren, de ceva timp construiesc o casuta si in curand ma voi muta in acest oras. Asadar devenind un cetatean al acestei urbe ilfovene, ma simt obligat sa contribui la promovarea valorilor locale, care chiar nu sunt putine.
    Pentru inceput, ma voi folosi de informatiile existente pe net.
    Numele de Magurele provine de la movilele (magurele) existente in zona, cunoscute sub numele de Magura Gherman si Magura Filipescu, unde, in urma investigatiilor si descoperirilor arheologice, s-a constat ca exista o continuitate a asezarilor omenesti inca din epoca pietrei si pana astazi.
    Magurele este un oras în judetul Ilfov, România, cu o populatie de 9.200 locuitori. Potrivit Legii nr. 414 / 29 decembrie 2005, fosta comuna Magurele a fost declarata oras.
   
Geografia. Orasul este traversat de Soseaua de Centura a Bucurestiului si este situat in aproximativ in sudul acestuia. Orasul se invecineaza cu Jilava si Darasti la sud si cu Cornetu si Bragadiru la vest.

Istoria. Cea dintai atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1852, insa sapaturile arheologice au relevat vestigii ale paleoliticului si neoliticului. In anul 1595, inainte de batalia de la Calugareni, Mihai Viteazul si-a asezat tabara la Magurele iar dupa acest eveniment turcii au pradat si satul de pe cele doua magure, locuitorii acestuia resipindu-se in padurile din jur si in satele invecinate.

Sursa:



Asadar in curand voi reveni cu fotografii si cu informatii despre cele mai importante locuri din oras.
 
Razvan Tacoi
tel.:0766261449
razvantacoi@yahoo.com
http://magurele-ilfov.blogspot.com/