Stema orasului Magurele

GUVERNUL ROMANIEI

Hotararea 1261 din 8 decembrie 2010

  In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/ 1992 privind stema tarii si sigiliul statului,

   Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

   Articol unic. -

(1) Se aproba stema orasului Magurele, judetul Ilfov, prevazuta in anexa nr. 1.

   (2) Descrierea si semnificatiile elementelor insumate ale stemei sunt prevazute in anexa nr. 2.

   (3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.

   

PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administraţiei şi internelor, Constantin-Traian Igaş Anexa 1:

Stema orasului Magurele, judetul Ilfov

  Anexa 2:

 DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei orasului Magurele,

judetul Ilfov

   Descrierea stemei

   Potrivit anexei nr. 1, stema orasului Magurele se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, taiat in bara de un brau undat de argint.

   In partea superioara, in dreapta, se afla un atom de argint.

   In partea inferioara, in stanga, se afla o coroana deschisa, de aur, cu trei fleuroane.

   Scutul este trimbrat de o coroana murala de argint cu trei turnuri crenelate.

   Semnificatiile elementelor insumate

   Atomul face referire la Institutul de Fizica Atomica, institutie care se afla in aceasta localitate.

   Braul undat reprezinta raul Sabar, care traverseaza teritoriul orasului.

   Coroana regala aminteste de doamna Stanca, sotia lui Mihai Viteazu.

   Coroana murala cu trei turnuri crenelate semnifica faptul ca localitatea are rangul de oras.

SCOALA DIN MAGURELE

Pe raza localităţii Măgurele au funcţionat de-a lungul anilor mai multe unităţi de învăţământ. Credem că prima şcoală din comuna Vârteju a apărut în 1838, deoarece în 1840 ea este pomenită într-un act de inspecţie. Şcoala generală pe structura căreia a fost înfiinţat Liceul Teoretic „Horia Hulubei” a luat fiinţă în 1895 ca şcoală elementară şi a funcţionat într-un local din centrul oraşului, unde, în prezent, este Grădiniţa cu program normal.

În 1894, Academia Română a deschis la Măgurele, în conacul lăsat moştenire de Ioan Otteteleşanu, „un institut de fete românce cărora li se va da o creştere şi educaţie de bune nume de familie ... şi zestre 200 de galbeni fiecăreia”. Scriitorul Ioan Slavici, a fost director între anii 1894-1908, locuind cu familia la Măgurele. Aici a venit dese ori, în vizită, marele poet Mihai Eminescu. Institutul de fete a fost un precedent pentru o Şcoală Normală care forma învăţătoare şi mai târziu, un exemplu pentru înfiinţarea liceului teoretic. Institutul a funcţionat până în 1948, când este mutat în Bucureşti, în vechiul local luând fiinţă Institutul de Fizică Atomică. În 1903, la iniţiativa lui Spiru Haret a luat fiinţă prima bibliotecă populară din Măgurele.

Şcoala generală din Măgurele a funcţionat din 1895 până în 1977, în localul iniţial iar din acest an în localul nou construit (Corpul A), unde funcţionează şi în prezent. Există structuri cu clasele I-IV în Vârteju şi în Dumitrana. Pe teritoriul localităţii funcţionează trei Grădiniţe cu program normal şi o Grădiniţă cu program prelungit.

Din 1 septembrie 2003 a fost înfiinţat Liceul Teoretic cu clasele I-XII „Horia Hulubei” care funcţionează cu următoarele specializări:

ü profil real  - specializarea informatică

                                          -spcializarea ştiinţele naturii

ü profil uman  - specializarea filologie

Liceul Teoretic a luat numele „Horia Hulubei” de la fizicianul de renume mondial care şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii în Măgurele unde a fost director al Institutului de Fizică Atomică.

Baza materială

·                    Corpul A (Scoala Generală cu clasele I-VIII): 20 de săli de clasă, un laborator de fizică, un laborator de chimie, un laborator de biologie, un cabinet de istorie, un cabinet de geografie, un cabinet de religie, un C.D.I., o bibliotecă, o sală de educaţie fizică şi sport

·                    Corpul B (Liceul cu clasele IX-XII): 12 săli de clasă, un laborator fizică-chimie, două cabinete de informatică, o bibliotecă, o sală de festivităţi, un cabinet consiliere, un cabinet de logopedie.

În dotare există 80 de calculatoare pentru elevi şi 10 laptopuri pentru cadrele didactice, cu acces la internet, reţea wirless, 7 imprimante, 3 multifuncţionale, 4 videoproiectoare, 2 table digitale şi alte dotări de specialitate pentru cabinetele si laboratoarele existente.

Resurse umane

Liceul teoretic cu clasele I-XII „Horia Hulubei” în anul şcolar 2010-2011 are 1234 elevi:

-         348 elevi - învăţământ primar

-         351 elevi - învăţământ gimnazial

-         535 elevi - învăţământ liceal, dintre care 384 (zi) şi 151 (seral)

De pregătirea acestor elevi se ocupă 67 cadre didactice dintre care 7 nu sunt titulari, fiind însă suplinitori calificaţi.

o   26 cadre didactice – gradul didactic 1

o   14 cadre didactice – gradul didactic 2

o   11 cadre didactice – definitivat

Există un doctor în chimie, 3 doctoranzi în fizică, 5 cadre didactice au masterul pe diverse specialităţi. Au fost acordate în ultimii ani şi se află în plată 19 gradaţii de merit.

Numeroase cadre didactice au obţinut diferite ordine, distincţii şi diplome:

ü „Meritul pentru învăţământ” în grad de cavaler

ü „Meritul pentru învăţământ” clasa a II-a

ü „Diploma Gheorghe Lazăr” clasele I, II şi III.

Multe dintre cadrele didactice din liceul nostru sunt metodişti: Chirea Atanase, Albu Valentina, Apostol Mihai, Băjenaru Nicoleta, Preda Cremona, Ungureanu Ioana, Sârbu Mioara şi inspectori şcolari: David Bianca, Apostol Roxana, Tudor Felicia, Iordache Titel iar domnul Gheorghe Emil este inspector M.E.C.T.S.

Parteneriate educaţionale

Începând cu anul 2000 se organizează anual Simpozionul Naţional „Mari clasici ai literaturii române” în parteneriat cu Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară şi Primăria Măgurele, la care au participat: Acad Eugen Simion, Acad. Augustin Buzura, Acad. Virgil Cândea. Sunt în derulare proiecte cu Facultate de Fizică a Universităţii Bucureşti (din 2009 până în prezent), cu Fundaţia „Tineri pentru Tineri” (din 2007 până în prezent), Fundaţia „Copiii Noştri” (din 2008 până în prezent. În cadrul proiectului „Măgurele: istorie, literatură, ştiinţă”, realizat împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a României a fost amenajat în incinta Scolii Generale, Muzeul Şcolii, inaugurat în ianuarie 2010.

Relaţiile cu comunitatea locală s-au materializat în proiecte şi parteneriate încheiate cu Poliţia şi Consiliul Local şi cu sprijinul substanţial şi constant acordat şcolii, de către Primăria Măgurele.

Rezultate deosebite

De-a lungul anilor preocuparea pentru pregătirea excepţională a elevilor s-a materializat în numeroase premii şi menţiuni obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare.

În ultimii 5 ani, Liceul Teoretic cu clasele I-XII „Horia Hulubei”, a fost reprezentat de elevii săi cu succes la faza naţională a olimpiadelor de: limba română, limba franceză, limba engleză, matematică, fizică, chimie, istore, geografie, biologie, psihologie, logică iar premiile la faza judeţeană au fost numeroase.

Prof. Roaită Carmencita a pregătit următorii elevi:

·                    Ion Denisa (clasa a X-a) – premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Breaza, 2006;

·                    Aranghel Simona (clasa a XII-a) – premiul I, faza judeţeană şi participarela Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Târgu Mureş, 2008;

·                    Stancu Marina (clasa a IX-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Cluj, 2009;

·                    Stancu Marina (clasa a X-a premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Bacău, 2010.

Prof. Băjenaru Nicoleta a pregătit următorii elevi:

·                    Bolintineanu Ionuţ (clasa a XII-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la etapa naţională, concursul „Isorie şi societate în dimensiunea virtuală”, 2007;

·                    Nicolau Albert (clasa a XII-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la etapa naţională concursul „Isorie şi societate în dimensiunea virtuală”, 2008;

·                    Băjenaru Alexandru (clasa a VIII-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Târgu Mureş, 2008;

·                    Geambaşu Clara (clasa a XI-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Târgu Mureş, 2008;

·                    Geambaşu Clara (clasa a XII-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Cluj, 2009;

·                    Preda Maria (clasa a XII-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Istorie, etapa naţională, Bacău, 2010;

Prof. Popa Cătălin a pregătit următorii elevi:

·                    Petre Florin (clasa a VIII-a) faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Geografie, Satu Mare, 2009;

·                    Casapu Alina (clasa VIII-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Geografie, etapa naţională, Târgovişte, 2010;

·                    Bratu Alexandru (clasa a VIII-a) premiul II, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Geografie, etapa naţională, Târgovişte, 2010.

Prof. Cristescu Ştefania a pregătit următorul elev:

·                    Petre Florin (clasa a IX-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Geografie, etapa naţională, Târgovişte, 2010.

Prof. Bănulescu Ioana a pregătit următorul elev:

·                    Ababei Camelia (clasa a X-a) premiul I, faza judeţeană şi participare la Olimpiada de Psihologie, etapa naţională, 2009.

Rezultatele deosebite au fost înregistrate în ultimul deceniu, când la conducerea unităţii noastre şcolare s-au succedat următorii manageri:

Ø    Dir. Constantin Tudora (2001-2008) şi Dir. Adj. David Bianca (2001-2007);

Ø    Dir. Apostol Roxana (2008-2010) şi Dir. Adj. Roaită Carmencita (2007 până în prezent).



         

                                                                        Carmencita Roaită

                    Dir. adj. Liceul Teoretic

                         “Horia Hulubei”

LOCURILE SI OAMENII

                     LOCURILE SI OAMENII

Localizare geografică şi istoria oraşului

Oraşul Măgurele se află în partea de S-V a municipiului Bucureşti la o distanţa de 6 km de acesta şi face parte din judeţul Ilfov.

    Suprafaţa este de 4285 ha iar populaţia actuală de 8740 locuitori. Localitatea se învecinează cu comunele Jilava şi Dărăşti şi oraşul Bragadiru.

    Oraşul este străbatut de meridianul de 26^o longitudine estică şi paralele de 44^o 12 ” latitudine nordică, ceea ce ne arată că este situat într-o zonă caracterizată printr-un climat de câmpie, subtipul muntean, continental de tranziţie, supusă inflienţelor de ariditate dinspre NE şi E. Sub raport fizico-geografic, oraşul Măgurelese află în partea centrală a Câmpiei Române, în lunca Argeş-Sabar, geomorfologic se gaseşte la contactul Câmpiei Calnistei cu Câmpul Ciorogârlei.

    Din punct de vedere hidrografic, oraşul se incadrează în bazinul inferior al Argeşului, într-o zonă caracterizată printr-o slabă energie de relief. Sursele principale de alimentare a râurilor Argeş, Sabar şi Ciorogârla sunt surse pluviale, nivale si alimentarea subterană. Subraport hipsometric, teritoriul oraşului se află la o altitudine de 65-80 m.

    Subsolul localităţii prezintă o cuvertură de pietrişuri şi nisipuri cu structură torenţială acoperită fiind de o manta loessoide ce au grosimi de aproximativ 10 m, prezentând bogate pânze de ape fratice. Solurile caracteristice sunt cele din clasa argiluvisolurilor (brun-roşcate de pădure) şi din clasa molisolurilor (cernoziomuri).

    În condiţiile fizico-geografice menţionate mai sus, învelişul biotic a evoluat spre formaţiuni naturale de silvo-stepă. Aceste formaţiuni biotice primare, sub influenţa facorilor antropici, s-au transformat în formaţiuni secundare antropizate sau agroecosisteme.

    Oraşul poartă denumirea localităţii de reşedinţă, Măgurele, ca şi-a luat numele de la movilele (magurele) existente: Măgura Gherman şi Măgura Filipescu, unde cercetările arheologice au atestat o continuitate de locuire din epoca pietrei şi până în prezent.

    Cu ocazia săpăturilor arheologice, conduse de Dumitru Berciu şi Petre Roman, efectuate în anii 1960-1961, s-a constatat ca în urmă cu 5200 de ani Movila Filipescu a fost folosită ca aşezare omenească apoi ca necropolă. O mare dezvoltare au cunoscut aşezările din zonă pe vremea geto-dacilor. Se cuvin amintite fragmentele amforă de import care indică strânse legături cu lumea grecească şi mai ales tezaurul dacic de monede de la Vârteju.

    În campaniile de săpături mai sus amintite, au fost descoperite urme materiale care atestă existenţa unei populaţii locale în secolele III-V d.Hr. Pentru secolele VI-VII d.Hr. au fost semnalate la Măgurele, Domneşti şi Ciorogârla aşezări de tip ciurel care dovedesc o simbioză între populaţia locală şi slavi.

    Numele de Măgurele apare abia în documentele din secolul al XVI-lea, satele componente: Vârteju, Aluniş şi Dumitrana fiind înfiinţate spre sfârşitul secolului al XVII-lea.

    Roirea populaţiei s-a făcut pe seama procesului de extindere a defrişărilor şi arăturilor.

    În vara anilui 1595, înaintea marii bătălii de la Călugăreni, Mihai Viteazul, şi-a aşezat tabăra la Măgurele, după cum ne spune N. Bălcescu: „Mihai ... a ieşit din Bucureşti cu 8000 de ostaşi şi merse de înfipse tabăra în drumul Giurgiului, la satul Măgurele. Acolo adună lângă sine căpeteniile armatei şi împreună cercară sfat cum să apere mai bine ţara (Românii supt Mihai Voievod Viteazul).

    Matei Basarab, printr-un hrisov din 1649, a închinat moşiile, satele, vecinii, ţiganii, viile, morile şi prăvăliile aparţinând mănăstirii Radu Vodă din Măgurele, altei manastiri aflată la Muntele Athos.

    Aflaţi în imediata apropiere a Bucureştiului, locuitorii din Măgurele au luat parte la principalele evenimente sociale şi politice care au frământat viaţa Capitalei în secolul al XIX-lea. În 1821, în timp ce toată Tara Românească se ridicase la chemarea lui Tudor Vladimirescu, ţăranii din Măgurele au devastat prăvăliile mănăstirii Radu Vodă, răzbunându-se pe călugării care îi exploatau.

    Atât în iunie 1848 cât şi în ianuarie 1859, sătenii din Măgurele au fost prezenţi în Bucureşti luând parte la evenimentele revoluţionare şi la făurirea Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.

    La sfârşitul secolului al XIX, singurele constructii din cărămidă existente erau conacele boiereşti care aparţineau lui Petre Otulesu, Irinei Mavrocordat şi lui Iancu Otteteleşanu. Ultimul, fost ministru în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, a primit vizita prinţului Carol de Hohenzollern, în septembrie 1866, la Măgurele. În faţa conacului, boierul Otteteleşanu, a ridicat o biserică între anii 1851-1853. Ea a fost pictată în stilul Renaşterii, de către renumitul Gheorghe Tătărăscu. Actualmente, locaşul de cult este trecut pe lista monumentelor istorice.

    În Războiul pentru Întregirea Neamului Românesc au murit 87 de soldaţi din Măgurele, ale căror nume au fost gravate pe faşa monumentului ridicat în localitate în perioada interbelică, placa comemorativă fiind păstrată în holul şcolii generale.

    În Al Doilea Război Mondial nu ştim exact care a fost tibutul de sânge al celor din Măgurele, ci doar că, dupa încorporarea sătenilor, populaţia localităţii s-a înjumătăţit (în 1930 existau 2912 oameni iar la recensământul din 1941 rămăseseră 1203).

     Cucerirea puterii politice de către comunişti are drept urmare trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. Prin urmare, la Măgurele, ca şi în alte localităţi, pământurile ţăranilor sunt comasate într-o Cooperativă Agricolă de Producţie iar ale moşierilor intr-o Întreprindere Agricolă de Stat. În câteva decenii (1960-1980), aspectul localităţii se schimbă. Este construit Institutul de Fizică Atomică, Blocuri de locuinţe pentru specialiştii aduşi aici, magazine si un hotel. Se construieşte un adevărat campus universitar: Facultetea de Fizică, căminele studenţeşti şi cantina. Este construită o nouă şcoală generală (1977) ai cărei elevi îşi continuă studiile la Liceul de Matematică-Fizică, mutat în 1972 din Bucureşti în actualul local al Liceului Teoretic „Horia Hulubei”.

     Localitatea Măgurele a făcut parte din diverse unităţi administrative: Raionul V. I. Lenin, Sectorul 5 al municipiului Bucureşti, Sectorul Agricol Ilfov, judeţul Ilfov. Conform Legii 414/29.12.2005, Măgurele a devenit oraş începând cu data de 1 ianuarie 2006.


                                Carmencita Roaită

                            Dir. adj. Liceul Teoretic

                                 “Horia Hulubei”